Şcoala altfel. I

Demult, în tinereţea mea, am râs de o colegă care se mărita cu un strungar. Ea, fată subţire, după mine. Tata a fost cel care m-a temperat printr-o vorbă care m-a urmărit de-atunci „când ceri una sau alta te mai uiţi şi la tine ce oferi”.  Aşa că n-am să vorbesc despre profesori ce nu-şi fac datoria pentru simplul motiv că adevărul este undeva la mijloc. Nici copii noştri nu sunt exemple de bună cuviinţă şi dorinici să înveţe. Este o diferenţă între copii din ziua de azi, la nivelul responsabilităţilor, şi noi, generaţiile de nu ştiu când. Pot afirma că noi eram mai buni pentru că ne era frică, nu din alt motiv. Dispărând această disciplină a băţului, bătrânii aplicau băţul cu moderaţie şi cu o anume ştiinţă, dispar şi multe limitări. Una peste alta, dacă şcoala este vinovată de ceva este vinovată de o anumită lipsă de înţelegere pentru tânără generaţie. Uneori însă se discută lucruri abstracte sau chiar aberaţii lipsite de înţeles chiar şi pentru un om matur. Două exemple m-au şocat efectiv în timpul cât fiica mea a făcut liceiul.

Primul, se referă la un eseu, în cadrul studiului despre drepturile omului, ce avea ca titlu Adopţia, o alternativă la avort. Mi s-a părut aberant ca în loc să le vorbeşti adolesenţilor despre metode de contracepţie să le dai o temă cu un astfel de titlu. Aş fi vrut să aibă ore de educaţie sexuală unde să vină specialişti să le vorbească despre cum pot determina tipul de anticoncepţionale care li se potrivesc, despre prezervative, despre metode de prevenire a unei sarcini, nu despre adopţie. Ce înseamnă o clinică de planificare familială, cât de important este să ai un medic ginecolog (ca fată), de unde poţi procura anticoncepţionale şi prezervative gratis şi altele, câte or mai fi. Dar nu, zbang, un eseu cu adopţie.  Spun toate astea cu un gust amar. Fiica mea era nelămurită. Niciodată nu privise lucrurile din perspectiva asta, să faci un copil şi să-l dai, nu ştia ce să scrie şi era nedumerită. La 17 ani, cât avea atunci, ştia ce are de făcut ca să nu aibă o sarcină nedorită, ştia pentru că i se vorbise de acasă de toate astea iar şcoala îi spunea cumva, altceva. Treaba asta m-a enervat, sunt de acord că fătul odată conceput are drept la viaţă, că doar era vorba despre drepturile omului, aş fi fost de acord şi cu un astfel de eseu dar numai după ce s-a vorbit şi despre cum să nu ajungi acolo.

Al doilea, m-a nedumerit mai mult. Adolescenţii sunt plini de viaţă, sunt veseli – în general, iau în râs toate frământările adulţilor şi au impresia că ei s-ar descurca mult, dar mult mai bine. Ei bine, un alt eseu cu tema Omul preferă liniştea şi chiar moartea libertăţii de a alege singur între bine şi rău! m-a  bulversat. Citatul desprins din context îi deruta şi-i nedumerea pe copii. Câţi dintre noi ne putem lăuda că am citit la 16-17 ani Dostoievski şi l-am înţeles? Îmi aduc aminte de mine. La vârsta asta am citit Femeia la 30 de ani a lui Balzac şi am râs cu poftă. Mi se păreau amuzante reţinerile amanţilor îndrăgostiţi şi frământările unei femei adulterine, femeie care însela doar cu gândul. Mai târziu, când m-am maturizat am înţeles prea bine ce spunea Balzac dar atunci … atunci am râs. Se poate spune că totuşi am citit. Ei bine, poţi să le vorbeşti copiilor de Dostoievski şi de opera lui fără să le dai astfel de citate. E suficient să le trezeşti curiozitatea ca apoi cine vrea să citească, citeşte, cine nu, nu orice ai face. Asta şi altele m-au făcut să-mi amintesc de fosta mea profesoară de română din liceu, o femeie care ne-a vorbit despre atât de multe, unele chiar în contradicţie cu regimul de atunci (ne spunea să citim biblia pentru cultura noastră, asta în 1984), de a reuşit ca pe cîâva dintre noi, nu pe toţi, să ne facă curioşi. Ei îi datorez o mare parte din cultura mea de acum, cultură care pot să afirm, fără modestie, nu e de negligat. Că nu-mi foloseşte e altă discuţie. Femeia asta făcea aceste lucruri acum 30 de ani fără să apeleze la vreo constrângere, nici măcar absenţe nu punea la ora ei, aşa că se poate să fii altfel fără să fii absurd, pentru că ce e greu de înţeles plictiseşte.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s