Şapte ani de-acasă

Mi-am adus aminte că am mers zilele trecute mult prin Bucureşti cu RATB-ul. Pentru că nu eram contra-cronometru îmi permiteam să nu alerg după autobuz. Aşa s-a întâmplat să petrec zece minute alături de trei tineri. Cât să fi avut? 16-17 ani. Frumoşi, înalţi, îmbrăcaţi cu gust. Numai că, în acele zece minute am auzit de nu ştiu câte ori „morţii mă-tii”, băgat şi scos plua, astfel încât un „frate!” aruncat  din când în când suna frumos. Nu se certau aşa cum s-ar putea crede, vorbeau despre o melodie, un fel de bumtzi-bumtzi cum ascultă de obicei, şi despre nu ştiu ce joc dar, după fiecare cuvânt era un mort şi-o pluă. Mi se pare absurd să te adrezi altcuiva cu „du-te mă în morţii mă-tii” iar ăla să se poarte ca şi cum ar fi o vorbă de alint. Oare ei conştientizează ceea ce spun? E vorba de cei şapte ani de-acasă?

Am să precizez cu tărie că nu fac parte dintre cei care spun că noi … pe vremea noastră. Nu eram mai buni, eram tot tineri şi cu capul în nori. Povestea asta cu … pe vremea mea se citea e un mit. Nu toţi, cei din generaţia mea citeam. Cunosc persoane de vârsta mea care recunosc că nu au citit. Îmi aduc amintea că în clasa a zecea (adică 83) ne-au dus obligat la un spectacol al teatrului Bulandra, sala grădina Icoanei, spectacol pus în scenă de Florian Pittiş, în care se vorbea despre istoria Beatles. Ce ştiam noi de Beatles? Unii ştiam, dar majoritatea nu erau interesaţi aşa că, după un sfert de oră, când această majoritate a priceput despre ce este vorba, a început o foială şi-un râs în sală încât bietul Pittiş nu a terminat spectacolul. Cred că atunci şi-a zis că totul este pierdut cu generaţii atât de nepăsătoare. De altfel, aucm când scriu îmi dau seama de măreţia spectacolului, de frumuseţea gestului celor ne-au dus acolo (chiar forţat) într-o vreme când informaţiile erau super cenzurate, doar că nu poţi culturaliza oamenii cu forţa. Aşa cum facem şi noi astăzi. Să nu uităm că manele precum Magdalena, Prinţişorul, Ochii tăi şi mai sunt câteva pe care nu ştiu cum să le numesc, au vechime, geneza lor se pierde în negura timpului, erau ascultate pe vremea tinereţii mele că nu toţi eram fani ACDC sau Leed Zepelin sau … şi nu toţi mergeam la teatru.

Stând în staţia RATB încercam să mă văd la vârsta lor. O, şi eu am făcut o grămadă de lucruri neortodoxe. Şi noi eram vijelioşi, ne certam cu moşii şi cu babele, ne făcea o plăcere deosebită să-i hârâim aşa … de amorul artei, răspundeam obraznic dacă eram certaţi, etc …  Mi-am amintit că la acea vârstă am hotărât cu o prietenă să ne îmbătăm. Ca să vedem cum e. Nu prea ne-a plăcut că se învârtea patul cu noi şi ne-a fost rău. La vârsta aceea m-am tuns atât de scurt că am orpilat-o  pe diriga. Nu prea aveam ce să fac. Peste vară mă vopsisem. Părul nu crescuse atât de mult când am început şcoala şi mi s-a pus în vedere că nu voi mai fi primită la cursuri din cauza vopselei. Era la începutul clasei a unsprezece. Ce puteam să fac? M-am tuns. Scurt, scurt, de m-a întrebat diriga dacă m-au văzut ai mei. Păi … tovarăşa (aşa ne adresam pe atunci unul altuia, nu?) dirigintă altfel nu mă primeaţi în şcoală. N-a mai zis nimic. Mie însă mi se părea un gest de protest la adresa regimului. Prea trebuia să fim toţi la fel. De, eram tineri. Aşa cum erau şi tinerii de lângă mine. Cu toate astea ceva nu-mi convenea şi a durat până să-mi dau seama ce anume. Noi nu înjuram. Nu aveam expresii de sfinţi şi morţi în vocabular. Poate că îl foloseam pe ăla cu coarne din când în când şi un sictir dar ne opream aici. Înjurăturile ni se păreau … urâte şi rele. Să fie cei şapte ani de-acasă? Cred că da. Nici părinţii nu obişnuiau să se înjure, ni se ţineau lecţii despre comportament, etc… şi asta când toată lumea se declara atee, când mersul la biserică se considera un risc. Acum toţi cică suntem credincioşi, mergem la biserică cu evlavie şi poate că de-asta, cunoscând mai bine sfinţii din calendar, ne-am îmbogăţit limbajul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s