Curzio Malaparte

Rareori mi s-a întâmplat ca un autor să mă impresioneze atât de mult. N-am citit de el decât Pielea, un roman apărut în 1949, un roman despre război, despre fascism, despre suferinţele italienilor. Imaginea unui Napoli înfometat e apocaliptică. Te zguduie şi-ţi este greu să accepţi că asemenea lucruri s-au întâmplat. La noi, mai multe suferinţe au adus ruşii decât cei patru ani de război, lăsând deoparte pierderile de vieţi pe front, noi n-am cunoscut foametea cruntă pe care a cunoscut-o Napoli.  Sub spectrul foametei oameni se dezumanizează, tinerii – şi nu numai, se vând pentru o porţie de hrană şi orice urmă de moralitate dispare. Internetul oferă puţine detalii despre acest autor italian iar eu l-am cunoscut prin intermediul acelor ediţii (atât de reuşite) ale Cotidianului. Şi acum, după atâta timp, cartea aceasta mă bântuie.

Sunt atât de multe scene memorabile încât mi-este greu să mă opresc la una sau două ca să vă fac să înţelegeţi. Acţiunea se petrece în 1943 după debarcarea aliaţilor în sud. Italienii se bat să câştige un soldat american, negrii – că sunt mai darnici, sunt la mare preţ, copii îi caută, îi vânează, îi trag de mânecă să vină după ei. Sunt de vânzare mame, fiice (de la vârste incredibil de fragede) şi chiar tineri numai din dorinţa de supravieţuire. Nu contează cum, important  e să trăieşti, iar omul poate face cele mai incredibile compromisuri. Autorul este observatorul lucid, înţelege şi nu prea, iar constatarea care vine obsedant în carte este că oamenii vorbesc de suflet numai că, mai improtantă este pielea. Sufletul şi pielea. Ne dorim să câştigăm nemurirea sufletului şi ne batem, la propriu, să ne salvăm pielea. Nu le putem face pe amândouă, puşi să aleagă oamenii vor să-şi salveze pielea. Pielea aceea pe care, pe frontul de est, un evreu bătrân o adună de pe un drum din Ucraina. Era pielea unui om călcat de tanc, alte şi alte tancuri trecute pe acel drum transformaseră omul într-o bucată de piele lipită de asfalt. Evreul acela bătrân o adună cu răbdare. Pielea aceea atât de preţioasă.

O altă scenă care mă bântuie se petrece într-o pădure în Ucraina, Nemţii crucificaseră pe copaci nişte evrei. Ajuns acolo, autorul priveşte scena acelei răstingniri şi nu ştie ce poate face. „Eşti creştin? Ti-e milă? Atunci împuşcă-ne.”  strigă oamenii aceia de toate vârstele atârnaţi în cuie în copaci. „Nu pot.” Cum să iei o viaţă? Dar ce fel de viaţă mai aveau oamenii aceia? Ce înseamnă un bun  creştin? Ce înseamnă mila? O luptă cumplită într-un suflet chinuit de remuşcări legate de faptul că oameni, asemenea lui, au putut face astfel de lucruri. Cum, când poţi lua viaţa unui Om? Şi nu, nu reuşeşte s-o facă şi zace trei zile răpus de febră. E o scenă care te face să respiri sacadat ca după alergare.

Moralitatea? Ce poţi face cu ea când mori de foame? Napoli bombardat întâi de aliaţi, pe urmă de trupele germane, fără provizii, fără apă, fără nimic. Aliaţii nu pot face faţă problemelor. Nu au cum, timpul e scurt şi ei vor să înainteze pe continent. În faţa unei case coadă de soldaţi străini. Bordel? Nu, pe uşă un afiş despre fecioara din Napoli. Un tată vindea fecioria fiicei. Cum o vindea? Fata stătea întinsă pe un pat cu picioarele desfăcute şi fiecare soldat avea dreptul, contra unei sume, să-şi vâre un deget în vaginul ei, vaginul unei fete mari.  Ce nu face foamea dintr-un om şi din dorinţa de a-şi salva pielea?

Chiar, ce mai presus? Pielea sau sufletul? Înainte de a citi cartea pregătiţi-vă sufletul. Ceea ce v-am povestit e doar o mică parte din scenele din carte, scene care nu au cum să nu te zguduie pe tine, om trăit în confort. Te întrebi: a fost posibil? Să ne amintim că Sophia Loren, originară din Napoli, vorbea de foamea cruntă pe care a trăit-o în anii războiului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s