Căsnicia, un punct de vedere strict personal.

Pentru că în postul anterior m-am legat de persoana domnului Tăriceanu şi de cele cinci căsnicii ale domniei sale, mă simt datoare să vin cu lămuriri despre cum văd  o căsnicie. Pornesc de la premisa că ambii parteneri sunt egali şi, mai ales, sunt oameni. Cu tot ce implică condiţia umană.

Acum nişte ani, doi sau trei nu mai reţin, citeam mărturisirea unui blogger – nu-i mai reţin numele şi nici nu are vreo importanţă, care, fusese căsătorit o lună. O singură lună. Luna aia îl scârbise de instituţia căsătoriei. De ce? Omul mărturisea nonşalant, că, în aceea lună, i-a fost jenă să tragă vreun vânt în prezenţa soţiei, mai ales în dormitor, aşa că preferase să divorţeze devenind liber să tragă câte pârţuri impunea situaţia. Postarea aia, complet idioată, m-a amuzat. Să fie căsnicia filosofia băşinii? Pe undeva este pentru că suntem oameni nu Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene, mâncăm, bem, defecăm şi nu întodeuna ce rămâne în urma noastră este un iz suav de trandafiri. Probabil că blogerul respectiv nu ştia că medical sau ştiinţific, cum vreţi, sexul se face pe stomacul gol. După ce mănânci sângele se contrează pe stomac pentru digestie ceea ce îi poate face pe bărbaţi, mai ales pe ei, mai puţin potenţi. Nu mult, dar se ştie că nimicurile sunt cele care definesc viaţa. Poţi să bei, e recomandat un vin sau un coniac, ambele vaso-dilatatoare şi nici din astea în exces, ci puţin, cât să ai chef de chef. Masa se serveşte după, că e pofta mai mare. Dar, să revenim la căsnicie, adică la filosofia băşinii.

În primul rând nu cred în căsnicii perfecte, cred în căsnicii bune dar nu perfecte. Nu are importanţă nici cum a fost făcută aceea căsnicie, din dragoste sau din calcul, tot ceea ce contează este educaţia, această eternă lipsă a poporului nostru. Când am citit Dragostea durează trei ani, cu un  autor – Frederic Beigbeder declarat misogin, am vrut să să pun că nu-i aşa, că fiind un misogin declarat nu are dreptate numai că … am avut o reţinere. Femeile sunt femei şi bărbaţii bărbaţi, femeile au ciclu şi, ca atare, câteva zile pe lună sunt decalate, asta lună de lună, iar bărbaţii ei bine, sunt bărbaţi, mai calmi, mai analitici, de-aia bărbaţii sunt mai buni conducători. Fără glumă. Femeile sunt pătimaşe în decizii şi dacă nu sunt educate să asculte e vai şi amar.

Dar ce înseamnă o căsnicie? După mine este o artă şi a conversaţiei şi a compromisului. O măsura a sincerităţii, pentru că dacă nu poţi să-i spui partenerului tău tot ce gândeşti sau ce simţi nu are sens. Trebuie să poţi să accepţi că partenerul tău este om cu aceleaşi nevoi fiziologice ca şi tine. Orice om răceşte, îi curge nasul, sforăie – dacă nu tot timpul măcar uneori, are momente de slăbiciune şi muuulte altele. Aşa eşti tu, aşa este şi partenerul tău. Eşti mai presus de toate astea? Presupun că nu.  De ce ar trebuie să fie altfel el sau ea?

Cel mai bun exemplu despre ce înseamnă o căsnicie l-am avut de la părinţii mei. O perioadă tata a fost cel care a câştigat bani mai mulţi, pe urmă a fost mama. Când a fost mama, tata a preluat, fără comentarii şi fără jenă, o serie de sarcini în gospodărie, adică făcut o piaţă, gătit, avut grijă de copilul care eram atunci, aveam cam 12 ani şi altele.  Seara o aştepta pe mama cu masa, aranjată ca pentru ceva deosebit, cu multă grijă şi mult respect. Când m-am măritat am avut, ca orice om, angoasele mele în căsnicie. De două ori, la început, chiar am plecat „la mama”. Plecam pentru o săptămână, ne calmam şi gata. A doua oară, când am hotărât să mă întorc tata s-a răţoit la mine. „Ascultă, noi nu suntem ţigani să ne tot mutăm cu cortul. Gândeşte-te bine ce vrei să faci, eu nu zic să stai să suferi doar că nu rezolvi nimic cu plecările astea. O căsnicie are şi certurile ei, dacă nu poţi să treci peste asta vino acasă, bagă divorţ şi gata. Eşti liberă să faci ce-ţi trece prin cap.” Asta m-a făcut să stau să cuget şi să accept că, dacă vreau să fiu cu un om, să am bărbatul meu, casa mea, o căsnicie,  este imposibil să am întodeauna dreptate. Ca atunci când bei, dacă doi oameni îţi spun că eşti beat e cazul să te duci să te culci.

Ce înseamnă o căsnicie? După mine respect (traiaul în comun cu alt partener nu are farmec decât maxim trei ani, ca să parafrazez, pe urmă se ajunge tot acolo de unde ai plecat) şi sinceritate. Şi nu,nu am nimic cu oamenii care aleg să fie singuri, conştient sau nu, nu toţi putem să ducem o căsnicie, dar cinci?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s